În Africa funcţionează vreo trei democraţii mari şi late. Lăsând la o parte Republica Sud-Africană şi Botswana, ţara cu monedă al cărei curs a tot intrat în erecţie până s-a stabilizat, în Ghana e o democraţie efectivă, cu pluripartitism, alegeri libere şi economie de piaţă. Din cauza asta, am fost curios să stau de vorbă cu doctorul Abdel Majeed Haroun, unul dintre liderii liberalilor ghanezi din Partidul Naţional Patriotic, fost ministru al minelor şi ministru adjunct al agriculturii, un om care încearcă să stabilească o legătură de afaceri între România şi ţara sa. Domnul Haroun s-a aflat pentru câteva zile la Bucureşti.

Jurnalul Naţional: Este Ghana în momentul ăsta o democraţie reală?

A.H.: Da, sunt alegeri absolut libere şi asta vă spun eu, ca membru al principalului partid de opoziţie. În toată Africa e dificil să găseşti o ţară cu un sistem politic mai democratic decât la noi. Ultimele alegeri, partidul meu le-a pierdut la o diferenţă mică de voturi, dar am plecat de la putere fără să contestăm rezultatul, credem în democraţie. Aveam, după sondaje, şanşe mari să ne întoarcem la următorul scrutin la conducerea statului, tot prin alegeri democratice. În Ghana nu există, în nici un caz, tendinţe dictatoriale.

Jurnalul Naţional: După nume, sunteţi islamic, dar, din câte ştiu, ţara e majoritar creştină. Există posbilitatea unor tensiuni intercofesionale?

A.H.: Sigur nu. Nu avem mişcări fundamentaliste religioase. La mine în partid, de exemplu, funcţionează un fel de cutumă. Preşedintele e creştin iar vicepreşedintele e islamic. Atât partidul meu cât şi cel de la putere, Congresul Naţional Democratic, nu ţin cont de credinţele religioase ale electorilor.

Jurnalul Naţional: Majoritatea populaţiei face parte din etnia ashanti...Celelalte etnii din ţară sunt şi ele implicate în politică?

A.H.: La început, conducerea partidului meu, d