Băncile europene nu vor părăsi România, chiar dacă \"păsuirea\" statului elen le ridică unele probleme. Creditorii ne-ar putea însă acorda mai greu împrumuturi, devenind foarte prudenţi.

Liderii europeni s-au înţeles, la Bruxelles, asupra unui plan de salvare a Greciei care şterge jumătate din datoria statului elen. Soluţia ridică, însă, mari probleme celor care l-au împrumutat: băncilor din zona euro şi în special celor greceşti. Acestea trebuie recapitalizate, pentru a rămâne solvabile chiar dacă Grecia nu le returnează creditele. Ce reaşezări de poziţii ar putea determina noile cerinţe de la nivel european şi care vor fi implicaţiile în România?

Avem pe piaţa locală bănci greceşti, cu expunere mare pe datoria statului elen, dar interconxiunile din sistemul financiar fac ca în majoritatea bilanţurilor băncilor să vedem o implicaţie directă sau indirectă a reducerii datoriei.

Principalele opţiuni pe care bancherii le vor avea la dispoziţie pentru a creşte nivelul capitalurilor vor fi de a vinde o parte din active sau de a cere mai mulţi bani de la acţionari, au declarat pentru EVZ bancheri locali.

Imediat ce s-a decis continuarea acordului de împrumut cu finanţatorii externi, băncile străine prezente la noi s-au angajat ca, "în mod voluntar", să păstreze expunerea în România. Asta nu înseamnă însă că, în caz de urgenţă, nu pot retrage fonduri de aici pentru a se întări pe alte pieţe.

Reticenţă la creditare

Reprezentanţii băncilor sunt, însă, optimişti. Creditorii nu-şi vor retrage activele de pe piaţa autohtonă, deoarece nu au renunţat la afacerile de aici în perioade mult mai grele, ne-a declarat Radu Gheţea, preşedintele consiliului director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

"Nu şi-au retras ele afacerile de la noi în 1997 – 1998, când România a trecut printr-o criză mult mai mare", a spus acesta. Băncile din regiune, care