Băncile europene sunt vizate direct de două dintre cele trei măsuri decise de liderii europeni: reducerea valorii obligaţiunilor aflate în portofoliile lor cu 50% şi recapitalizarea cu 106 miliarde de euro pentru a face faţă pierderilor rezultate din ştergerea datoriilor Greciei.
Cele mai afectate de procesul de reducere a datoriei publice a Greciei vor fi creditorii eleni, aceştia fiind nevoiţi să strângă cea mai mare sumă dintre toate băncile de pe continent, şi anume 30 de miliarde de euro.
Procesul de recapitalizare ar putea duce însă la naţionalizarea unora dintre bănci, după cum a declarat premierul elen George Papandreou. "Probabil unele dintre bănci vor fi naţionalizate", a spus Papandreou la Bruxelles. "După restructurare, acţiunile vor fi oferite din nou pe piaţă." Premierul elen nu a dat detalii cu privire la numele băncilor la care s-a referit şi nici la pachetele de acţiuni pe care le-ar putea cumpăra statul.
Băncile din Spania vor fi nevoite să găsească 26 mld. euro, cele italiene 15 mld. euro, cele franceze 9 mld. euro, iar cele germane 5 mld. euro. Dacă creditorii nu vor găsi aceşti bani la investitorii privaţi, ei vor fi nevoiţi să apeleze la stat, iar dacă nici acestea nu au capacitatea de a le recapitaliza, banii vor veni de la fondul de urgenţă al Europei, EFSF. Băncile au termen până la 30 iunie 2012 să atingă o valoare a capitalului de bază Tier 1 de 9% din activele ponderate la risc.
Acordul la care au ajuns politicienii europeni a împins în sus acţiunile băncilor europene, afectate grav de incertitudinea care a planat asupra lor în ultimele luni. Pe bursa de la Paris, acţiunile Société Générale se aflau în creştere cu aproape 20% cu o jumătate de oră înainte de închidere. Titlurile Credit Agricole avansau cu 22,5%. La Atena, National Bank of Greece a urcat cu 6,11%, iar Piraeus cu mai puţin de 1%.
