Timişorenii reprezentanţi ai mai multor culte se tem ca recensământul să nu fie fraudat de preoţi. Apartenenţa religioasă este o chestiune la care cetăţenii pot refuza răspunsul în cadrul recensământului din acest an.

Totuşi, problema confesiunii religioase este una extrem de sensibilă, iar controversa a fost alimentată chiar de şeful Institutului Naţional de Statistică (INS), Vergil Voineag, care a declarat la sfârşitul şedinţei de Guvern din 21 octombrie că „avem posibilitatea să folosim şi surse indirecte, adică de la celelalte persoane care au rămas acasă, vecini, secretarul primăriei, poliţist sau preot“.

Alarmaţi de faptul că, întrebaţi de situaţia unor persoane plecate din ţară, preoţii ar putea furniza date prin care numărul credincioşilor ortodocşi să fie „umflat“, evanghelicii au reacţionat imediat şi au trimis mai multe adrese către Senat şi premierul Emil Boc.

În documentele semnate de preşedintele Alianţei Evanghelice din România, Virgil Achihai, se arată că reprezentanţii bisericilor Baptiste, Penticostale şi Adventiste au primit promisiuni verbale că se vor clarifica lucrurile, dar, cum acest lucru nu s-a întâmplat, s-a recurs la memorii scrise.

Adevărul este la mijloc

„Completarea personală pe care domnul Voineag şi-a permis să o facă deschide larg calea abuzurilor în completarea formularelor şi a denaturării semnificative a rezultatelor finale ale recensământului, cu nenumărate implicaţii în plan social, dar mai ales religios“, a mai arătat Virgil Achihai. Vergil Voineag nu a putut fi contactat, însă un oficial din cadrul biroului său a declarat pentru „Adevărul“ că afirmaţia şefului INS nu a produs niciun fel de efecte.

„La ţară informaţiile se iau de la secretarul primăriei sau altă persoană aflată în cunoştinţă de cauză. În aceste situaţii, se ia un număr minimal de informaţii. Date care prive