În seara de 27 octombrie se încheia la Cluj Festivalul "L 200", cea mai complexă manifestare dedicată anului Liszt în România .
Cei care mai credeau că Liszt (foto 1) a fost în primul rând un mare pianist, dacă au asistat la acest festival au avut toate motivele ca la finalul acestuia să-şi fi reconsiderat opiniile, pentru că atât prin prisma varietăţii, cât şi prin cea a diversităţii manifestărilor programate, Festivalul Liszt 200 organizat între 6 şi 27 octombrie de Opera Maghiară din Cluj (foto 2) şi conţinând o complexă serie de concerte şi spectacole desfăşurate în mai multe săli din oraş precum Opera Maghiară, Academia de Muzică "Gheorghe Dima", Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Biserica Reformată, Casa de Cultură a Studenţilor, a depăşit aşteptările.
Cei 200 de ani de la naşterea lui Liszt s-au împlinit chiar în luna octombrie, mai precis pe 22 octombrie, când la Cluj s-a organizat un simpozion internaţional de muzicologie şi a avut loc dezvelirea Plăcii Memoriale de pe clădirea Redutei (azi Muzeul Etnografic) unde a concertat Liszt în anii 1846 şi 1879.
Deschiderea festivalului a fost marcată de un concert susţinut de orchestra Operei Maghiare din Cluj şi de Corul Radiodifuziunii Maghiare din Budapesta, atmosfera concertului conţinând în prima parte coruri a cappella din repertoriul maghiar (dirijor: Csaba Somos din Budapesta) şi în a doua parte Missa Solennis de Liszt, lucrare în primă audiţie dirijată de Balázs Kocsár (Budapesta), fiind în acord cu numele lucrării vocal-simfonice pe care gazdele şi-au propus să o prezinte pentru prima oară publicului clujean. Deşi romantismul scriiturii lisztiene era prezent în fiecare moment, totuşi esenţa liturgică a lucrării era cea care domina.
De altfel, ideea originală a acestui festival pe care a propus-o directorul artistic al acestuia, Joseph Horvath, a constat tocmai în iden
