A apărut de curând o carte surprinzătoare, poate, pentru naivi, firească, pentru cinici, mai mult decât necesară, pentru cercetători, dreaptă, pentru cei dinăuntrul Bisericii. Se intitulează: "Prigoana cea dinăuntru" (Editura Christiana, 2011) şi este scrisă de Pr. Prof. Dr. Mihai Valică şi de Prof. Univ. Dr. Pavel Chirilă. Volumul este o mică schiţă de istorie a celor prigoniţi în interiorul Bisericii de chiar ai lor, de cei care îşi închipuie că le sunt fraţi întru Hristos. În subtext volumul este în realitate un bun exemplu de luptă - de durată, neîncetată - între dreptcredincioşi şi puterile acestei lumi, chiar dacă cele din urmă sunt îmbrăcate, cel mai adesea, în straie de ierarhi - după cum arată şi subtitlul cărţii: "Încercările drepţilor în Biserica lor". Iar fiindcă autorii sunt români era natural să împartă cartea în două secţiuni: în prima, mai degrabă, introductivă, să facă istoria fenomenului descriind viaţa şi pătimirile câtorva mari personalităţi din istoria creştinismului, iar în partea a doua, mult mai amplă, să aducă în prim-plan, să ne reamintescă bogata cazuistică românească a fenomenului.

Doar câţiva sfinţi precum: Sf. Grigorie Teologul, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Maxim Mărturisitorul, Sf. Simeon Noul Teolog, Sf. Grigorie Palama şi Sf. Maxim Grecul, după cum putem observa, printre cele mai mari personalităţi ale Bisericii, şi este suficient să ne facem o imagine. Este limpede - cum se petrece adesea şi în afara clerului Bisericii, printre laici - cei care-şi depăşesc contemporanii devin marginalizaţi, ba chiar vânaţi, uneori. În cazul acestora şi al numelor de persecutaţi a căror poveste este amintită în cartea de faţă lucrurile sunt şi mai grave căci aceşti nevoitori se remarcă tocmai prin ceea ce-i califică în postura de sfinţi, anume: o viaţa aleasă în care efortul de imitatio christi nu este predică fadă, nu este