În cartierul Primăverii au locuit sau mai locuiesc ultimii cinci conducători ai României, de la Gheorghiu-Dej, Ceauşescu, Iliescu şi Constantinescu până la Băsescu.

În istoria sa de aproape 70 de ani, celebrul cartier Primăverii a trecut pe rând de la statutul de cartier muncitoresc, destinat salariaţilor Uzinei de Gaze a Capitalei, la cel de paradis rezidenţial al nomenclaturii comuniste, pentru ca, după 1990, să devină centrul rezidenţial al celor mai bogaţi dintre români.

Cartierul şi-a căpătat notorietatea în anii '50, când Gheorghe Gheorghiu-Dej a decis mutarea demnitarilor comunişti în această zonă, pentru a ţine sub observaţie cât mai eficient birocraţia de partid, guvernamentală şi a Securităţii. Românii de rând nu aveau nici măcar dreptul de a se plimba pe străzile din acest cartier, darămite să mai locuiască acolo. După 1990, foştii nomenclaturişti au fost scoşi cu forţa din vilele de lux, în locul lor mutându-se noii demnitari, dar şi potentaţi ai tranziţiei.

Cartierul Primăverii a devenit celebru în perioada comunistă datorită celor care au locuit aici. De la Gheorghiu-Dej şi până la Nicolae Ceauşescu, toţi liderii marcanţi ai Partidului Muncitoresc Român (PMR) şi PCR s-au bucurat de confortul şi de luxul reşedinţelor din Primăverii. În secolul al XIX-lea, zona actualului cartier Primăverii era situată în afara Capitalei, fiind preferată de bucureşteni pentru picnic. La sfârşitul secolului al XIX-lea, o parte a Grădinii Bordei a fost transformată în Parcul Jianu, pe amplasamentul căruia a fost construit mai târziu cartierul Primăverii.

Renumitul cartier are origini muncitoreşti şi îşi datorează existenţa fostei Uzine de Gaze şi Electricitate, din Capitală. Primele locuinţe din cartierul Primăverii au fost construite în anii 1930, în cadrul unor lucrări de extindere şi sistematizare a Capitalei. Uzina de Gaze şi Electricit