În urmă cu aproape 60 de ani, un tânăr cercetător în decriptarea limbajului automat a sugerat aplicarea metodelor folosite la spargerea codurilor secrete şi în cazul limbilor necunoscute. Acesta i-a adresat în 1947 matematicianului Norbert Weigner o scrisoare, devenită apoi celebră, în care scria: "E normal să te întrebi dacă problema decodificărilor ar trebui tratată ca o problemă a criptografiei. Citest un articol în limba rusă şi îmi spun <<Ăsta e scris în engleză, dar a fost criptat cu nişte simboluri ciudate. Acum voi începe să îl decodez>>", scrie New York Times.
Această viziune a condus la generarea unor programe de decodare a limbajului, precum Google Translate, bazate pe statistică şi deloc întâmplător, către noi metode de spart codurile asemănătoare celor din Evul Mediu.
O echipă de lingvişti americani şi suedezi au aplicat tehnica decriptării pe bază de statistică pentru a sparge unul dintre cele mai dure coduri, Copial Cipher, un manuscris de 105 pagini, care datează din secolul XVIII. Cercetătorii şi-au expus intenţiile în cadrul unei întruniri a Asociaţiei pentru Limbaj Numeric, care a avut loc în Portland, Ore.
Descoperită într-o arhivă academică din fosta Germanie comunistă, volumul minuţios legat în foaie de brocart verde şi auriu, conţine 75 000 de caractere, un amestec uimitor de simboluri misterioase şi litere romane. Numele manuscrisului vine de la unul dintre singurele două necodate inscripţii ale documentului
Kevin Knight, un informatician din cadrul Institutului de Ştiinţe Informatice din sudul Californiei, în colaborare cu Beata Megyesi şi Christiane Schaefer de la Universitatea Uppsala din Suedia, a descifrat primele 16 pagini ale Copial Cipher. Aceştia au ajuns la concluzia că documentul oferă o descriere detaliată a unei societăţi secrete care, în mod aparent avea o fascinaţie pentru oftalmologie şi operaţiile la o
