Cel mai recent studiu privind atitudinea românilor faţă de propria sănătate, realizat de IMAS, la cererea Philips, a scos la iveală faptul că peste 60% din cei chestionaţi îşi apreciază sănătatea ca fiind bună, foarte bună sau excelentă.
Deşi o serie de date statistice arată că România se situează pe primele locuri în clasamentele europene ce privesc boli care afectează semnificativ calitatea vieţii şi speranţa de viaţă, majoritatea românilor se declară optimişti în privinţă propriei stări de sănătate. De altfel, 77% din participanţii la studiu au declarat că nu suferă de nicio boală cronică.
Totuşi, circa 39% din respondenţi sunt îngrijoraţi cu privire la bolile cardiovasculare, în vreme ce 4% îşi fac griji în ceea ce priveşte posibilitatea dezvoltării unei forme de cancer în următorii 5 ani. Şi, pe bună dreptate, pentru că peste 60% din decesele din România sunt cauzate de boli cardiovasculare, în timp ce 18% sunt consecinţa unei forme de cancer, potrivit Institutului Naţional de Statistică.
Stăm prost la capitolele diagnosticare şi tratament precoce
Mulţi dintre participanţii la studiu (47%) consideră că rata supravieţuirii în cazul unor accidente cardiovasculare sau al cancerului ar fi considerabil mai mare dacă în spitalele din România ar există suficientă aparatură pentru diagnosticarea precoce şi, implicit, pentru iniţierea unor tratamente cât mai devreme. 63% din respondenţi consideră că nu există suficiente echipamente care să favorizeze începerea unui tratament încă din primele stadii ale bolii.
Iar datele care arată o speranţă de viaţă semnificativ mai mică în ţara noastră, în comparaţie cu celelalte ţări europene, în condiţiile în care speranţa de viaţă sănătoasă este relativ aceeaşi, confirmă carenţele pe partea de prevenţie (screening) din România. Mai exact, speranţa de viaţă sănătoasă a bărbaţilor români este de 59,5 ani,
