Agenţia Naţională de Transplant a acreditat cinci bănci de celule stem în ţara noastră şi zece pentru transport. Aleg să conserve sânge din cordonul ombilical românii din clasa de mijloc şi cei înstăriţi. Sursa: liber
O revelaţie a medicinei, transplantul de celule stem din cordonul omblical a căpătat o notorietate care a o permis o dezvoltare unui palier nou în sistemului sanitar românesc – recoltarea şi stocarea acestora. De la an la an, numărul firmelor din această mică industrie creşte.
Celulele stem pot trata afecţiuni ale copiilor de la care au fost prelevate, dar şi ale fraţilor acestora sau ale altor persoane care sunt compatibile cu el. În funcţie de ce se recoltează, diferă şi bolile ce ar putea fi tratate.
"E o chestiune de prioritate în viaţă"
Cei care lucrează în sistem spun că românii sunt din ce în ce mai interesaţi de astfel de servicii. "În ultimul an, am observat o creştere a solicitărilor de recoltare de celule stem, datorată unei conştientizări. E o chestiune de prioritate în viaţă şi oamenii, începând cu cei din clasa de mijloc, au început să înţeleagă", explică Mihaela Luguzan, Development Manager Lifeline.
Potrivit acesteia, clienţii companiilor care prelevează şi stochează celule stem sunt în general familii nouformate (cu vârste între 20 şi 45 de ani) sau mame singure (de 30-45 de ani), cu posibilităţi financiare peste medie şi orientate către o viaţă sănătoasă.
Băncile de celule stem acreditate iniţial de Ministerul Sănătăţii în România sunt Biogenis, Cord Blood Center şi Stem Health Unirea (achiziţionată în martie 2011 de reţeaua privată de sănătate Regina Maria). Au urmat Stem Life Bank şi FreezeLife, cu sediul în Baloteşti. Acreditarea este valabilă doi ani de la data intrării în vigoare, dar ea poate înceta în această perioadă dacă sunt descoperite nereguli în urma insp