Reducerea datoriilor Greciei cu 100 miliarde euro, creşterea fondului UE de susţinere a statelor aflate în dificultate la 1.000 miliarde euro, angajamentul Italiei de a lua noi măsuri fiscale şi recapitalizarea băncilor, principalele măsuri decise la cel mai important summit UE din ultimii doi ani. După zece ore de negocieri pe muchie de cuţit la cel de-al doilea summit de criză din ultimele patru zile, şefii de stat şi de guvern din zona euro au reuşit să prezinte principalele componente ale unui plan care, potrivit liderilor UE, va scoate Europa din mlaştina crizei datoriilor de stat.

Liderii europeni au reuşit să impună băncilor o reducere "voluntară" de 50% a obligaţiunilor statului elen scadente până în 2020, măsură ar trebui, potrivit liderilor europeni, să pună capăt riscurilor de contagiune către Italia şi Franţa. Decizia va provoca reducerea datoriei statului la 120% din PIB până în 2020, de la un nivel estimat de 170% din PIB la finele anului viitor.

Mai marii UE au luat decizia neobişnuită de a-l invita să participe la summit pe principalul negociator al băncilor, Charles Dallara, directorul general al Institute of Internatioanl Finance, cel mai mare grup de lobby al industriei financiare. Dallara s-a înţeles la miezul nopţii cu preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, şi cancelarul german, Angela Merkel, la scurt timp după ce afirmase, într-un comunicat, că "nu există nicio înţelegere pe niciunul dintre elementele acordului". Sarkozy a declarat ulterior că reprezentanţii bancherilor au fost primiţi la summit "nu pentru a negocia, ci pentru a fi informaţi de deciziile luate de cei 17 lideri". Premierul luxemburghez, Jean-Claude Juncker, care prezidează reuniunile miniştrilor Finanţelor din zona euro, a declarat că rezistenţa băncilor a fost învinsă prin ameninţarea "de a ne îndrepta către un scenariu cu insolvenţa totală a Greciei, care ar fi