Comisia Europeană, apreciind dinamica structurii populaţiei şi longevitatea variată din ţările Uniunii Europene, a lansat o iniţiativă şi totodată o generoasă provocare cercetării ştiinţifice socio-economice şi medicale, pentru a stabili căile prin care s-ar putea creşte durata vieţii active cu doi ani, până în anul 2020. În acest cadru, 2012 a fost proclamat „Anul îmbătrânirii sănătoase şi al solidarităţii între generaţii“ şi au fost elaborate direcţiile prioritare de cercetare, adică o „hartă a drumului cercetărilor pentru o longevitate activă“. Lansarea acestor priorităţi s-a desfăşurat, la 18 octombrie 2011, în clădirea Parlamentului European, în prezenţa reprezentanţilor tuturor programelor adresate oamenilor vârstnici şi schimbărilor demografice din epoca modernă, programe incluse în AGE Platforme Europe. Stabilirea a şapte direcţii prioritare de cercetare este realizată de colectivul programului FUTURAGE (2009–2011), din programul-cadru 7 (FP7), la care au participat experţi din 13 ţări, între care şi România. Este rezultatul celor mai ample dezbateri la care au luat parte reprezentanţi-cheie ai finanţatorilor cercetării şi ai politicii cercetării, ai oamenilor de ştiinţă şi ai institutelor de cercetare de profil, ai organizaţiilor utilizatorilor (ONG, medici practicieni şi asistenţi sociali, ca şi cei îngrijiţi – oameni vârstnici din comunitatea europeană). Discuţiile s-au desfăşurat în cadrul ERA NET (reţeaua ariei de cercetare europene), prin programele de coordonare ERA AGE 1 (2004–2008) şi ERA AGE 2 (2009–2012), la care ţara noastră a participat încă de la început, ca expresie a existenţei unei preocupări tradiţionale în acest domeniu, coordonate la nivel naţional în România şi exprimate prin existenţa unui institut naţional de profil şi a unei reţele de specialitate de geriatrie şi gerontologie. În plus, lansarea, la nivel european, a direcţi