S-au împlinit 5 ani de la asasinarea excepţionalei jurnaliste Anna Politkovskaia, împuşcată în scara imobilului în care locuia (Moscova), în luna octombrie, mai precis pe data de 7 octombrie 2006. Am decis să vorbesc despre Anna Politkovskaia pentru că nu vreau ca o crimă odioasă împotriva libertăţii de expresie şi împotriva libertăţii cuvîntului să ajungă un fapt obişnuit. Cred că figura Annei Politkovskaia îşi poate găsi, bine şi frumos, locul în curriculum-ul universitar al mai multor facultăţi, inclusiv în cel al facultăţii noastre de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, care-i pregăteşte pe studenţi, printre altele, şi pentru a deveni profesori de educaţie civică. Din acest punct de vedere, este important să cunoaştem textele în care Anna Politkovskaia denunţă gravele abuzuri comise în ţara ei, pentru a înţelege cu toţii că avem o obligaţie civică fundamentală: aceea de a reacţiona atunci cînd libertăţile şi drepturile noastre sînt încălcate, deoarece frica, tăcerea şi lipsa atitudinii civice – cu alte cuvinte, laşitatea – fac posibile cele mai teribile derapaje ale sistemelor politice şi cele mai grave încălcări ale valorilor democraţiei. Anna Politkovskaia ne oferă imagini tulburătoare şi şocante ale unor astfel de derapaje, posibile, repet, numai în condiţiile în care conştiinţa morală şi civică a oamenilor este atrofiată. Prin această conferinţă universitară, vreau să-i aducem un omagiu unei femei „luminoase, fine, elegante, inflexibile, nerăbdătoare şi curajoase“ – cum o apreciau cei care au avut şansa de a o fi cunoscut –, dar vreau, în acelaşi timp, să reflectăm la ceea ce înseamnă totalitarism şi abuz de putere, la ceea ce înseamnă practici mafiote de orice natură, la ceea ce înseamnă încălcarea valorilor democraţiei, pentru că toate acestea nu sînt chiar atît de departe de lumea în care trăim. În fapt, le întîlnim la tot pasul, iar lupta împotriva l