Problemele publicaţiilor româneşti din afara graniţelor României s-au accentuat de la începerea crizei.
Câteva zeci de jurnalişti din comunităţile româneşti de peste graniţă încearcă să ţină sus drapelul luptei pentru păstrarea identităţii culturale şi pentru respectarea drepturilor omului. Ignoraţi de mass-media din România, jurnaliştii români din state precum Serbia, Ucraina, Ungaria ori Bulgaria reuşesc uneori performanţe care i-ar face să pălească de invidie pe colegii lor de breaslă din România.
De exemplu, un bisăptămânal din Cernăuţi, „Zorile Bucovinei", realizat de doar patru oameni, a ajuns să aibă 14.000 de abonaţi! Şi asta într-o regiune în care oamenii sunt mai săraci decât cei din România, iar atitudinea autorităţilor poate fi descrisă oricum, numai prietenoasă nu. La rândul său, liderul comunităţii româneşti din Valea Timocului, nerecunoscută de autorităţile din Serbia, Duşan Pârvulovici, a creat o agenţie internaţională de presă, Timoc Press, care se bucură de o mare credibilitate şi de o audienţă importantă. Şi asta deşi el este nevoit să lucreze cu jurnalişti care vorbesc limba română, dar care nu ştiu să scrie şi să citească în limba română, deoarece întreaga lor educaţie şcolară a fost făcută în limba sârbă, cu alfabet chirilic. La rândul ei, jurnalista Eva Iova din Ungaria a reuşit să pună pe tapet spinoasa problemă a etnobusiness-ului, adică a „căpuşelor" create pentru a vămui fondurile alocate de guvernul maghiar minorităţilor naţionale.
Congres la Cernăuţi
Jurnaliştii români de peste graniţă s-au întrunit în cel de-al treilea Congres Internaţional al Jurnaliştilor Români, desfăşurat în oraşul Cernăuţi (Ucraina), în perioada 20-23 octombrie, sub genericul „Identitate - Cultură - Mass-Media". Evenimentul a fost organizat de Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români, cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretu