Lansarea monografiei-album a Bisericii Sf. Gheorghe Nou - realizată de Aurelia Florescu şi Dinică Ciobotea - care a avut loc săptămâna trecută, a permis accesul publicului la studiul critic al lui V.G. Paleolog despre locaşul de cult din Craiova

În acest studiu, criticul şi istoricul de artă V.G. Paleolog aduce în discuţie opera murală realizată de Eustaţiu Stoenescu la Biserica Sf. Gheorghe Nou din Craiova. Dincolo de afirmaţiile şi constatările unui ochi profesionist, care a studiat îndelung arta plastică, explicaţiile lui Paleolog se leagă şi de percepţia omului fără o specializare în domeniu. „Un zid este spaţiu pictural mai greu de slujit decât o pânză. Zidul este, pentru pictura murală, un ce care se leagă necesar de arhitectură; şi întru câtva pictura murală, ca să se exprime, trebuie să se lepede de câteva legi ale picturii proprii, pentru a se apropia de acelea ale arhitecturii, - ba chiar şi de ale sculpturii (de-am vorbi numai de nevoile perspectivei şi regulile ce isvorăsc din respectarea ei).

Călcând pragul bisericei, simţurile noastre preştiu: auzul se organizează pentru a primi frumuseţea trivializată prin tărăgănare şi nazalizare; olfactivul pregăteşte acel miros de ceară arsă, de tămâe, de’nchis; iar văzul prevede atmosfera picturală, afară din timp, rece, fără viaţă şi nesfârşit de tristă în sărăcăcioasa ei tehnică şi sordida inspiraţie care caracterizează, cu excepţii numărate pe degete, starea de artă picturală a bisericilor noastre, în special orăşeneşti. Ei bine, la Sf. Gheorghe-Nou, sensaţia dintâi, aceea a actualului pictural, este de o vehemenţă aproape violentă“.

Eustaţiu Stoenescu a studiat arta pictoricească apuseană şi a desfiinţat barierele normelor artistice din ţara noastră. El „a rupt firul prea răsucit nu al tradiţiei picturale bisericeşti, ci al acelei nărăviri în trândăvia săracă de inspiraţie şi concepţie, şi s