Nu doar în România există nemulţumiri legate de calitatea învăţământului superior şi de corelare cu cerinţele pieţei a muncii materiilor studiate la universităţi. Comisia Europeană a lăsat să se înţeleagă recent că această problemă se remarcă la nivelul întregului spaţiu european, unde se simte o criză acută de absolvenţi de universitate bine pregătiţi.

O nouă strategie pentru universităţile europene

Comisia Europeană a prezentat, zi­lele trecute, o strategie de reformă pen­tru sporirea numărului de absolvenţi, dar şi pentru îmbunătăţirea calităţii ac­tivităţii de predare. Strategia pleacă de la premisa că, deşi în ultimii ani, numă­rul şi diversitatea instituţiilor de învăţă­mânt superior, precum şi numărul de studenţi au crescut substanţial, finan­ţarea, structurile de guvernanţă şi pro­gramele şcolare nu au reuşit să ţină pa­­sul. “Învăţământul superior nu funcţio­nează suficient de bine pentru a asigu­ra Europei suficiente persoane cu com­petenţe adecvate pentru a crea locuri de muncă şi creştere economică”, se specifică în strategia C.E., care iden­tifică domeniile prioritare în care ţările U.E. trebuie să facă mai mult pentru a atinge obiectivele comune de educaţie. Conform aceluiaşi document, în perioa­da următoare va trebui realizat un clasa­ment universitar multidimensional, care să informeze mai bine studenţii cu pri­vire la cursurile care sunt cele mai bu­ne pentru ei, şi un sistem de tip Erasmus de garantare a împrumuturilor pentru studenţii la masterat care urmează o spe­cializare completă în străinătate.

La lansarea strategiei, comisarul european pentru Educaţie, cultură, mul­tilingvism şi tineret, Androulla Vassi­liou, a declarat că, deşi învăţământul superior reprezintă un motor puternic al creşterii economice şi deschide căi că­tre un nivel de trai mai bun şi este cea mai bună asigu­rare împotriva şoma­jului, prea mulţ