Ca jigodia asta cotcodacea, mai treaca-mearga, dar sa si cucurigeasca... A scos sisul si, desfigurat de furie, s-a napustit spre cucurigas. Vasile Cotcodac, om la locul lui, era enervat la culme cind i se spunea Cotcodac. Numele sau de familie era Gainaru si chiar era mindru de asa nume. In campania electorala, o echipa de smecheri ieseni a navalit acasa la bietul om cu propunerea de a fi candidat pentru consiliul local. Seful echipei, domnul Robila, era un om istet, dar cam fara memorie. A fost prelucrat sa se adreseze gazdei cu „domnul Gainaru" si sa nu pomeneasca cumva de Cotcodac. Omul, gazda, bucuros de asa onoare, a pregatit placinte calde si o tuiculita de prune. Robila s-a intrecut in complimente, dar s-a si lacomit la tuica. Efectul imediat s-a vazut prin stergerea numelui Gainaru din precara lui memorie. In loc sa evite nume proprii, Robila isi forteaza neuronii si isi aduce aminte ca este interzis numele Cotcodac. - Dar cum naiba il cheama? se framinta de mama focului. E ceva tot in legatura cu gaina sau cocosul, concluzioneaza Robila. Neuronii se agita, cauta pina unde pot ajunge si gasesc un nume care pare foarte probabil. In final, Robila ataca: - Domnule Cucurigu, avem incredere in dumneavoastra ca o sa... Ca un taur care vede rosu, Gainaru il intrerupe: - Bai tiganoiule, ia mai du-te in p... ma-ti! - Dar... - Nici un dar. Te ospatez, te omenesc si tu ma faci Cucurigu? Tu-ti mama ta de tigan borit! - Omule, stiam ca nu trebuie sa-ti spun Cotcodac si ca numele e legat de... - Si eu, boule. Robila, auzi? Cine erau robi? Tiganii, nu? Echipa se indreapta spre usa, Gainaru turbeaza si nevasta acestuia intervine timid: - Vasile, nu te enerva, a gresit omul... - Nu vezi ca boritul asta imi mai scoate o porecla? Auzi, Cucurigu, baga-l-as in ma-sa! Afara din casa mea, jigodiilor! Va primeste omul, va da tot ce are mai bun si voi - Cucurigu, alta porecla imi sco