Oamenii sunt mult mai complicati si bizari decat lasa sa se intrevada teoriile economice clasice, bazate pe alegerea rationala. De fapt, calculul economic este cat se poate de irational, arata un articol din cartea in curs de aparitie a lui Daniel Kahneman "Thinking, Fast and Slow", publicat recent, in avanpremiera, de New York Times Magazine.
Autorul a luat premiul Nobel in 2002 pentru o teorie care reintroduce "irationalul" in calcului economic. Cartea reprezinta o biografie intelectuala a acestei teorii.
.
"The prospect theory", lansata in 1979, impreuna cu Amos Tversky, este un model descriptiv al alegerilor in piata, care postuleaza ca agentii economici au o rationalitate limitata in alegerile lor, evaluandu-si inconstant obiectivele si posibilitatile de a le atinge, arata The New York Times.
Kahneman si Tversky, psihologi de profesie, au reusit astfel sa revolutioneza gandirea neo-clasica prevalenta la acea vreme, bazata pe modele normative, "ideale" de actiune economica, in care agentii umani cauta sa isi maximizeze utilitatea rezultatelor posibile, alegand "rational" intre alternative cu probabilitati cunoscute.
Cei doi psihologi au reusit sa defineasca si sa explice o intreaga serie de paradoxuri "irationale" observate in practica economica, cum ar fi tendinta de a retine actiuni a caror valoare bursiera a scazut, tendinta de a vinde actiuni a caror valoare a crescut, capacitatea de a risca mai putin dupa castiguri si mai mult dupa pierderi, luarea deciziilor in functie de cum sunt descrise obiectivele si rezultatele potentiale etc.
Ei au reusit si sa cuantifice matematic alegerile agentilor economici in lumina acestor paradoxuri, folosind modele probabilistice construite in jurul unor puncte de referinta neutre, care inlocuiesc "utilitatea" (definita in termeni de bunastare sau bogatie absoluta) cu
