După controverse şi critici venite atât din partea industriei farma­ceutice, dar şi a unor voci indivi­duale din sistemul medical, Monitorul Oficial a publicat luni modalitatea prin care se va calcula taxa de claw-back, prin interme­diul căreia statul român va recupera de la producătorii farmaceutici o parte din profitul obţinut în urma vânzărilor de medicamente. Dacă sunt voci care cer renunţarea la taxa claw-back, unii farmacişti apreciază decizia ca fiind bună, dar aplicată tardiv.

Farmacişti văd o decizie bună, dar tardivă

Rodica Vlad, proprietarul lanţu­lui de farmacii Vlad, din Timişoara, spune că este greu de estimat cum va afecta farmaciile introducerea acestei taxe de claw-back, în condiţiile în care, oricum, relaţia actuală dintre farmacii şi distribuitorii de medicamente este foarte tensionată, din cauza decala­jelor de plată.

Deşi ideea din spatele acestei taxe este bună, urmărindu-se preţuri la me­dicamente aliniate cu cele din spaţiul comunitar, mai spune Rodica Vlad, există posibilitatea ca aceasta să ducă la majorarea preţului medicamentelor. Problema cea mare, mai spune Rodica Vlad, este aplicarea mult prea tardivă a acestei taxe „După ce ani de zile s-au perpetuat nereguli în acest sistem de distribuţie a medicamentelor şi s-a ajuns la situaţia din prezent, este târziu să vii acum să încerci să faci ordine”.

Scrisoare deschisă anti-taxă de claw-back

Într-o scrisoare deschisă adresată premierului Emil Boc, europarlamen­tarul P.N.L. Cristian Buşoi se declară îngrijorat de o serie de efecte negative ale taxei de claw-back. Acesta atacă, în primul rând, procedura prin care a fost luată această măsură, numind-o “ne­potrivită” : “Adoptarea unei taxe de tip claw-back printr-o ordonanţă de urgen­ţă, fără a realiza în prealabil o analiză de impact care să prezinte clar impli­caţiile pe care această taxă le po