Mulţi români care au investit în piaţa de capital cu gândul că vor face profit pentru copiii lor şi-au văzut portofoliile golite în câteva luni.

Când părinţii investesc, pentru copiii lor, în titlurile companiilor de pe bursă, riscurile sunt rareori compensate de câştiguri. Totuşi, ce obţin în cele din urmă? Dinicius Dorgo este acţionar la 7 ani. Sau, cum îi place să spună, „un fel de director", care se gândeşte cum ar putea obţine banii necesari pentru ca părinţii lui să-şi construiască locuinţa mult visată. Pentru părinţii lui, Mădălina (31 de ani) şi Claudiu (34 de ani), această abordare inocentă a relaţiei cu banca nu este deloc inedită.

În 2005, ei s-au decis să lege viitorul primului lor băiat de piaţa de capital, astfel că banii strânşi în urma botezului au fost investiţi în acţiuni ale Băncii Transilvania (TLV). În timp, Claudiu Dorgo a continuat să cumpere pachete de acţiuni ale aceluiaşi emitent. Şi discuţiile cu fiul lui au avut ca subiect titlurile TLV şi bursa. „Îi reaminteam de faptul că este acţionar, că, atunci când va fi mare, va avea banii lui să meargă la facultate", spune Claudiu Dorgo.

Pasiunea pentru piaţa de capital are însă rădăcini mai adânci în timp. Student la Facultatea de Finanţe-Bănci a Universităţii de Vest din Arad, timişoreanul a prins microbul investiţiilor bursiere în 2002, de la un profesor. Valoarea maximă a portofoliului care includea mai multe titluri blue-chips a fost de 45.000 de euro.

Refugiu în asigurări

Prăbuşirea pieţelor financiare a golit rapid contul investitorului, dar Claudiu Dorgo nu s-a atins de acţiunile TLV, promise fiului său. A căutat o modalitate de a-i proteja viitorul şi a deschis, la o companie de asigurări, un plan investiţional de pe urma căruia să beneficieze la împlinirea vârstei de 18 ani. Pentru Andrei, mezinul familiei, Claudiu Dorgo n-a mai luat în calcul plasa