Dacă ne apucăm să vorbim despre un matematician grec din Siracuza siciliană, despre scrierile sale pierdute şi regăsite în urmă cu un secol, e cazul să adăugăm câteva vorbe despre falsuri, furturi şi jafuri. Ne rămâne doar să mai pomenim o misterioasă mănăstire în deşert, un anticar parizian care încearca să scape de nazişti şi un colecţionar anonim. Rezultatul ar putea fi un nou roman al lui Dan Brown (ceva mai documentat decât „Codul lui da Vinci”) sau poate un produs recent al fabricii de romane de aventuri care poartă numele răposatului Robert Ludlum. Dar nu avem de-a face cu o ficţiune.
Cartea există şi este cât se poate de reală, aşa cum le apare vizitatorilor unui renumit muzeu din Baltimore, muzul Walters, specializat în cărţi şi manuscrise rare. Putem vedea un volum foarte vechi, cu pagini de pergament reciclat, piele de capră de o rară urâţenie, spune un curator al muzelui. În cazul acesta, ca şi în multe altele, avem în faţa ochilor un palimpsest, pergamentul a fost răzuit şi rescris, devenind în secolul XIII o carte de rugăciuni al cărei presupus autor este un anume Johannes Myrones. Asta se întâmplă la puţină vreme după data de 13 aprilie 1229, la care cruciaţii au jefuit Constantinopolul.
Trebuie să ştim că acest volum cuprindea, atunci când a fost scris, pe la jumătatea secolului X, texte datând din secolul III î.Hr. şi aparţinând marelui matematician al antichităţii, Arhimede. Vândut la o licitaţie a firmei Christie’s contra sumei de 2 milioane de dolari şi achiziţionat de un colecţionar anonim, volumul are o istorie deloc banală.
Adăpostit multe secole de-a rândul de Mănăstirea St. Sabbas din valea Kidronului, la răsărit de Ierusalim, volumul ajunge prin 1842 sau 1844 la Metochionul (biserica care joacă rolul de ambasadă a unei alte biserici autocefale) Sfântului Mormânt din Istanbul. Aici, clasicistul danez Johan Ludvig Heiberg