În martie 2011, printr-o propunere legislativă foarte insidioasă, s-a încercat scoaterea unui important şi valoros volum de documente din custodia şi administrarea Arhivelor Naţionale ale României. De fapt, demersul a început mai demult. El s-a concretizat însă într-o cerere mult mai hotărâtă şi cosmetizată de data aceasta ca ”propunere legislativă”, abia în martie acest an. Erau (şi sunt) vizate fondurile create de cultele religioase, precum actele de stare civilă şi documentele istorice ale episcopiilor, protopopiatelor, parohiilor, şcolilor confesionale, instituţii de caritate, etc., toate având o inestimabilă valoare istorică şi documentară. Este în fapt încă un atac la ceea ce înseamnă statalitatea românească.
”Desigur, aceste fonduri de arhivă care au fost solicitate sunt importante şi pentru minoritatea maghiară. Cei interesaţi, au însă acces liber, ca oricare alt cetăţean român, la aceste arhive. Legea le permite acest lucru fără nicio oprelişte. Să nu uităm însă că pentru istoria românilor au o valoare cu totul aparte. Sute de ani, iobagii români de pe pământurile grofilor maghiari, spre exemplu, au plătit taxe şi impozite bisericilor de altă confesiune. Prin aceste documente putem reconstitui numărul de iobagi români de pe o moşie sau alta, cum s-au maghiarizat ei în timp, cu cât au contribuit românii – fără a beneficia de niciun serviciu din partea acelor culte – la bunăstarea bisericilor respective….”
Dr. Ioan Ranca, fost director al Direcţiei Judeţene Mureş a Arhivelor Naţionale:
”În acest moment nu există niciun impediment în a fi consultate respectivele fonduri. Se pot face fotografii, microfilme, etc. Este foarte important de menţionat faptul că în cadrul Arhivelor Naţionale, prin Serviciile Judeţene, au fost create acele condiţii propice pentru păstrarea documentelor arhivistice în deplină siguranţă, ferite de intemperii, de in