Astăzi, de Ziua Internaţională a Mării Negre, „Adevărul“ prezintă topul curiozităţilor legate de viaţa din adâncuri şi de unicitatea acestui loc. Grigore Antipa spunea despre Marea Neagră că este unică, Ovidiu a cântat-o în scrierile sale, iar Eminescu a adorat-o.

Biologul Răzvan Popescu-Mirceni, directorul Societăţii de Explorări Oceanografice „Oceanic Club“, spune că Marea Neagră este o mare considerată tânără, formată în urmă cu câteva mii de ani. Lista misterelor sale este lungă.

1. De ce a fost numită marea „Neagră“

Circulă mai multe legende cu privire la originea numelui pe care marea cea izolată l-a primit în secolul al XV-lea. Unele fac referire la faptul că marea este foarte periculoasă, că în largul ei furtunile se iscă foarte uşor şi sunt foarte violente.

Click pe poze pentru a vedea ce ascunde Marea Neagră!

O explicaţie logică este legată strict de poziţionarea sa geografică. Marea a fost curtată de greci, apoi de romanii care au numit-o „Pontus Euxinus“ şi mai apoi de turci, care i-au spus simplu „Karadeniz“, ceea ce înseamnă „marea întunecată, de miazănoapte“, pentru că era situată la nord de Imperiul Otoman. În antiteză, Mării Mediterane i-au spus „Akdeniz“, adică „marea albă, luminoasă“, pentru că era situată la sud.

2. Potopul a crescut salinitatea mării

Apa are o salinitate relativ scăzută, mai ales în straturile superioare, de 17 la mie. Dar la origini, Marea Neagră avea un nivel de salinitate mult mai scăzut decât în prezent. Atunci când furia apelor a rupt limba de pământ ce despărţea marea de oceanul planetar şi s-au format strâmtorile Bosfor şi Dardanele, apa foarte sărată din vechea mare Tetis au pătruns în apele Mării Negre, odată cu multe specii noi.

3. Sunt două mări suprapuse: una vie şi una moartă

După ce salinitatea mării a crescut, cele mai rezistente specii autohtone s-au men