Am vorbit până acum despre drepturile personalităţii, aşa cum sunt ele reglementate de Noul Cod Civil. În această categorie, legiuitorul român a inclus şi trei categorii speciale de drepturi. Prima dintre acestea vorbeşte despre respectul datorat corpului şi memoriei persoanei decedate.

Astfel, persoanei decedate i se datorează respect cu privire la memoria sa, precum şi cu privire la corpul său. Memoria persoanei decedate este protejată în aceleaşi condiţii ca şi imaginea şi reputaţia persoanei aflate în viaţă. A doua categorie vorbeşte despre respectarea voinţei persoanei decedate. Potrivit textelor noului Cod, orice persoană poate determina felul propriilor funeralii şi poate dispune cu privire la corpul său după moarte. În cazul celor lipsiţi de capacitate de exerciţiu sau al celor cu capacitate de exerciţiu restrânsă este necesar şi consimţământul scris al părinţilor sau, după caz, al tutorelui. În lipsa unei opţiuni exprese a persoanei decedate, va fi respectată, în ordine, voinţa soţului, părinţilor, descendenţilor, rudelor în linie colaterală până la al patrulea grad inclusiv, legatarilor universali sau cu titlu universal ori dispoziţia primarului comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti în a cărui rază teritorială a avut loc decesul. În toate cazurile se va ţine seama de apartenenţa confesională a persoanei decedate.

O ultimă categorie, dar extrem de importantă, ţinând cont de evoluţiile constante în domeniul medical, reglementează prelevarea de organe, ţesuturi şi celule umane, în scop terapeutic sau ştiinţific, de la persoanele decedate. Aceasta se efectuează numai în condiţiile prevăzute de lege, cu acordul scris, exprimat în timpul vieţii, al persoanei decedate sau, în lipsa acestuia, cu acordul scris, liber, prealabil şi expres dat, în ordine, de soţul supravieţuitor, depărinţi, de descendenţi ori, în sfâ