„Banii nu aduc fericirea, dar o întreţin“, spune o zicală. Însă, cum românii au cam ajuns la fundul sacului, au început să caute satisfacţie şi în lucruri mărunte.
Al doilea val al crizei îi face pe oameni să caute bunăstarea în familie şi în lucruri unde nu este nevoie ca finanţele să fie puse pe primul loc. Astfel, micile bucurii nu trebuie neapărat să fie achitate cu bani mulţi. Un zâmbet, o strângere tandră de mână, o seară în familie ori cu prietenii, o plimbare în parc au devenit suficiente în perioada de recesiune pentru a face pe cineva să se simtă fericit.
Fiecare generaţie îşi formează personalitatea ţinând cont de evenimentele majore care le marchează adolescenţa, iar schimbările din domeniul economiei îşi pun amprenta asupra oamenilor mai mult decât îşi dau ei seama, susţin specialiştii. Primele diferenţe s-au observat între cei care au trăit în anii '30 şi cei născuţi în anii '50. Dacă primii au economisit toată viaţa, ultimii s-au dovedit a fi mult mai risipitori.
Chiar dacă actuala criză economică diferă de cea de-acum 80 de ani, analiştii susţin că este suficient un singur an de probleme pentru a schimba comportamentul oamenilor. Astfel, cercetările din ultimii ani au demonstrat că adolescenţii care simt acum gustul amar al recesiunii vor avea la maturitate un stil mult mai conservator în ceea ce priveşte investiţiile şi vor alege locuri de muncă mai sigure, chiar dacă mai prost plătite.
Salariul mulţumitor: 2.000 de lei
Specialiştii au conturat şi un profil al românului contemporan: îngrijorat, fatalist, nefericit, rezervat. O mică parte dintre conaţionali sunt optimişti şi mândri că sunt români, aşa cum rezultă din studiul despre starea naţiunii, realizat în septembrie de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES). Astfel, există mai mulţi români nefericiţi (47%) decât fericiţi (40%), în timp c
