Anul viitor statul va împrumuta cel puţin 16,13 miliarde de euro, respectiv o medie de 511 euro în fiecare secundă, pentru a acoperi deficitul bugetar (diferenţa dintre venituri şi cheltuieli) dar mai ales pentru a "rostogoli" datoriile făcute până acum, respectiv pentru a le plăti prin noi credite.

Din suma totală, circa 2,6 miliarde de euro vor fi împrumutate doar pentru a putea plăti dobânzile la împrumuturile deja luate, în creştere cu 30% faţă de suma de circa 2,1 miliarde de euro plătită anul acesta în acelaşi scop. Bugetul alocat dobânzilor va fi astfel comparabil cu cel al Sănătăţii, de exemplu.

Ponderea datoriei publice în PIB, de circa 40%, este încă mult sub pragul impus prin tratatul de aderare, de 60% din PIB, şi mult mai mică decât în cazul altor state care au acum probleme privind capacitatea de a se mai împrumuta.

Spre comparaţie, datoria publică guvernamentală a Poloniei era de circa 195 de miliarde de euro la începutul acestui an, faţă de doar 46,19 miliarde de euro în cazul României.

Rezultă astfel o datorie medie pe cap de locuitor de peste 5.100 de euro în cazul polonezilor şi de 2.160 de euro în cazul românilor (calculat la o populaţie de 38,1, respectiv 21,4 milioane de locuitori).

Nivelul datoriei publice a României faţă de alte state, la finele lui 2010 (click pentru a mări)

Cu toate acestea, ritmul de creştere a datoriei publice este unul deosebit de ridicat. La finele lunii august nivelul datoriei a fost de peste 207 miliarde de lei, în timp ce la începutul lui 2008 era de doar 82,3 miliarde de lei. Rezultă astfel că în doar trei ani de criză, incluzând aici şi a doua parte a anului 2008, datoria publică a României a crescut cu 150%.

"Trebuie să ţinem cont că o parte din datorie nu a fost folosită. A fost atrasă, mă refer la FMI, dar nu a fost cheltuită. Ea există acolo, la BNR. Nivelul da