Din cauza slabei pregătiri a Recensământului European 2011, care s-a terminat ieri,nu au putut fi „inventariaţi“ cu acurateţe toţi cetăţenii ţării României.
Toate judeţele au anunţat duminică procente de recensământ între 96 şi 98%, pentru a nu-i demobiliza pe cei care au mai fost vizitaţi şi luni de recenzori, pentru eventuale scăpări din chestionare. Bucureştiul, de fapt sectorul 1, era aseară singurul unde mai existau emoţii privind finalizarea la termen - duminică aveau doar 68,78% din locuinţe recenzate. Este una dintre cele mai bogate unităţi administrative din România şi confirmă profilul celui care nu se lasă recenzat: bucureştean cu studii şi venituri ridicate, mult peste medie.
Dan Şova nu s-a recenzat
„Nesupunerea" celor din Capitală nu este o surpriză: „Bucureştiul este altă Românie", spune o persoană de la Institutul Naţional de Statistică (INS), care nu-şi dă numele, deoarece Vergil Voineagu a interzis în instituţie orice declaraţie făcută dincolo de comunicatele zilnice. De altfel, singura persoană care a refuzat explicit să fie recenzată la testele din luna mai a fost o femeie din Bucureşti, care lucrează în administraţia centrală.
Deşi s-au aşteptat la încurcături cu acest prim recensământ după reguli europene şi primul de după integrare, competenţa celor de la INS a fost depăşită de realitate. Asta s-a datorat în bună măsură şi politicienilor care i-au îndemnat pe români să nu-şi dea CNP-ul, deoarece asta le-ar permite celor de la PDL să fraudeze alegerile de la anul. Surse din INS au explicat că, dimpotrivă, ar fi fost normal ca Opoziţia să ceară nu numai CNP-urile, ci şi eliminarea de la evidenţa populaţiei a CNP-urilor active, dar care aparţin morţilor sau a celor dublu atribuite. Se bănuieşte că există aproape două milioane de astfel de CNP-uri, iar scoaterea lor din baza de date ar fi înlăturat cu atât mai
