Belgradul a crezut că, dacă-i livrează pe Ratko Mladici şi pe Goran Hadzici, ultimii doi criminali de război din fosta Iugoslavie, Tribunalului Penal Internaţional de la Haga, va face un pas decisiv spre statutul de candidat la Uniunea Europeană. Dar în calea Serbiei au apărut noi obstacole.
În nordul Kosovo, sârbii au ridicat baricade pentru a împiedica extinderea autorităţii kosovare în zonele locuite de sârbi. Aici, Belgradul continuă să plătească salariile şi să susţină administraţii şi legi diferite faţă de cele impuse de Priştina. Kosovarii îi acuză pe sârbi că nu urmăresc altceva decât ruperea părţii de nord a provinciei şi alipirea ei la Serbia. Dacă Franţa şi Italia au susţinut, recent, acordarea statutului de candidat al Serbiei, cancelarul german, Angela Merkel, a condiţionat orice progres de „eliminarea oricăror structuri paralele" în enclava sârbă.
Preşedintele Serbiei, Boris Tadici, a cerut primarilor sârbi din Kosovo să deblocheze drumurile, dar nu a avut succes. A fost nevoie să intervină, în forţă, zilele trecute, buldozerele şi blindatele forţei de menţinere a păcii, KFOR, pentru a da la o parte buştenii, pietrele şi tirurile, dar nu se ştie pentru cât timp.
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Sârbe, Irinej, i-a susţinut pe protestatari. Opoziţia de la Belgrad a simţit şi ea „mirosul de sânge" şi a început să-l atace pe preşedintele Tadici, mai ales că anul viitor vin alegerile. Ceea ce este şi mai rău pentru Tadici, care doreşte să obţină un nou mandat de preşedinte în primăvară, liderii sârbilor din nordul Kosovo sunt de partea opoziţiei. El are nevoie să obţină statutul de candidat la UE a ţării sale pentru a câştiga alegerile.
