Rezervele valutare la Banca Naţională a României au scăzut cu 1,42 miliarde de euro, de la 33,62 miliarde de euro, la 30 septembrie 2011, la 32,198 miliarde de euro, la sfârşitul lunii octombrie. Banca Centrală a precizat într-un comunicat de presă că "majorarea în luna septembrie a rezervelor valutare cu circa 1,1 miliarde euro şi scăderea aces-tora în luna octombrie cu 1,4 miliarde euro exprimă variaţiile ratelor de schimb ale dolarului american, lirei sterline şi yen-ului japonez faţă de euro şi fluctuaţiile fluxurilor de capital cu impact asupra rezervelor minime obligatorii în valută ale instituţiilor de credit".

Analistul Dragoş Cabat, vicepreşedintele CFA, ne-a declarat: "În condiţiile în care plăţile scadente aferente datoriei publice în valută au fost în luna octombrie de numai 114 milioane euro, ieşirile de sume din rezerva valutară de 1,8 miliarde de euro se datorează în opinia mea mai ales reevaluării deţinerilor de obligaţiuni de stat ale diverselor ţări.

De altfel, acestea deţin cea mai importantă pondere din rezerva valutară, de aproximativ 27 miliarde euro, fiind urmate la mare distanţă de valoarea aurului aflat în rezervă şi depozitele la bănci străine (ambele în valoare de 3,5 - 4 miliarde euro). O altă componentă care influenţează fluctuaţia rezervei valutare este cursul de schimb faţă de euro al celorlalte monede principale care constituie rezerva valutară (dolari, yeni şi lire sterline), dar impactul acesteia este mai redus. În plus, ieşirile de valută datorate micşorării sumelor deţinute de băncile mamă la sucursalele din România au impact şi asupra rezervei BNR, prin diminuarea rezervelor minime obligatorii la valută. Deşi BNR nu face public în mod explicit impactul fiecarui element enunţat mai sus asupra variaţiei rezervei valutare, din ponderile în rezerva valutară cred că ordinea importanţei este: reducerea valorii titlurilor de