România menţine anul 2015 drept ţintă pentru aderarea la zona euro şi se va concentra pentru a păstra nivelul deficitului, al datoriei publice şi al inflaţiei în limitele stabilite conform prevederilor europene pentru îndeplinirea acestui obiectiv, a anunţat premierul Emil Boc, după o întâlnire la sediul BNR cu guvernatorul Mugur Isărescu pe această temă.
Pe măsură ce temerile privind o "ruptură" a Uniunii, o împărţire între zona euro şi non-euro, în care primii să dicteze, iar ultimii să execute cresc, creşte şi interesul pentru o clară poziţionare a ţărilor în acest montaj. Acuzaţiile aduse Greciei, unele dintre ele privind faptul că a intrat în zona euro nepregătită, punând sub semnul întrebării întregul eşafodaj, ar putea conduce la o mult mai atentă analiză a unei cereri de aderare la euro.
Pe de altă parte, chiar cazul Greciei determină multe dintre ţările aflate în afara zonei să încerce să amâne momentul aderării - este cazul Ungariei, al Poloniei şi chiar al Bulgariei.
Peste aceste două tendinţe apasă însă realitatea observată în ultimele
luni, dar mult mai accentuat la ultimul summit al UE pentru salvarea zonei euro - anume că deciziile au fost luate de cei 17 membri ai clubului, în vreme ce liderii Marii Britanii, ai României sau ai Suediei au fost invitaţi doar la dineu, deşi multe dintre decizii vor avea impact şi asupra ţărilor non-euro.
Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) a propus ieri Guvernului şi specialiştilor în economie lansarea unei dezbateri publice având ca temă ideea lansată de Lordul Owen, fost ministru de finanţe al Marii Britanii cu privire la constituirea în cadrul UE a unui grup al celor 10 state membre ale Uniunii, dar care se află în afara zonei euro.
AOAR propune ca România să iniţieze constituirea "grupului Non-Euro", în care ţări ca Marea Britanie, Suedia sau Polonia, alături
