Avocaţii sunt cei care, sub masă ori în plic, au grijă ca mita să ajungă la cei care fac justiţie clienților lor. Niciun procuror sau judecător nu este însă tras la răspundere, deşi, cel puţin teoretic, şpaga intră în buzunarele lor.
Şase mii de euro. Atât urma să primească, acum o săptămână, un judecător de la Curtea de Apel Chişinău pentru ca să elibereze un deţinut din Penitenciarul 13 din Capitală. N-a fost să fie. Avocatul care urma să transmită banii a fost pus la pământ de ofiţerii anticorupţie şi trimis după gratii. Aici firul se rupe. Oamenii legii nu au ajuns însă la magistratul care-şi aştepta plicul, iar acesta continuă să examineze dosare. Este al optulea astfel de caz din acest an. Toate-s parcă trase la indigo: apărătorii în rol de intermediari, judecătorii sau procurorii în rol de destinatari.
Deşi defensorii nu sunt decât o verigă, recunosc cei care fac legea în stat, ofiţerii sunt neputincioşi atunci când e vorba să-şi reţină colegii din sistem.
„Este foarte complicat să demonstrezi un caz de corupţie. Dacă nu ai dovezi că banii au fost transmişi, dosarul nu are sorţi de izbândă. Ofiţerii sunt neputincioşi în faţa unui magistrat care are imunitate. Dacă te apropii de maşina sau casa acestuia, îi încalci drepturile. Iată de ce sunt expuşi avocaţii, care sunt un element de legătură", se justifică şeful Centrului Anticorupţie. Viorel Chetraru afirmă că astăzi mai toate instanţele, dar şi mulţi dintre procurori s-au asigurat cu avocaţi-intermediari.
„Cine sunt avocaţii? Foşti poliţişti, procurori. Sunt toţi naşi, fini, cumetri între ei. Recunosc, ne-am concetrat masiv asupra lor. Nu e o scăpare din partea noastră că nu reţinem şi procurori sau judecători, nu avem instrumente. Chiar dacă i-am strânge degetele în uşă sau l-am lega de calorifer, niciun avocat nu riscă să spună că mita trebuie să ajungă în buzunarul celor care fac jus
