Zice românul „mi-a luat inima la fugă, ce mă fac?”. Alţii chiar se vaită mai zdravăn, aruncând vina pe o inimă nebună, nebună, acuzând-o de galop. Medicii numesc asta tulburare de ritm. În superba piesă „Gaiţele”, Gaiţa-şefă, Aneta ­Duduleanu, permanent în agitaţie şi în torent de vorbe, se văicărea: „Ţaţo, m-au apucat palpitaţiile, dă-mi câteva picături de valeriană”.

Tahiaritmii

Când inima bate prea repede, medicina pune diagnosticul de tahiaritmii. În aceste tahiaritmii intră tahicardia şi cea paroxistică, intră şi fibrilaţia etc. Când inima bate prea încet, diganosticul este de brahiaritmie sau brahicardie.

În ambele situaţii, chit că inima o ia la alergare sau bate leneş, are loc o scădere a debitului cardiac, cu efect asupra creierului prin ameţeli, cu efect în arterele coronare ce alimentează muşchiul inimii, aducând dureri de ischemie. Dar această irigare incompletă prin pompaj de debit mic poate duce şi la temuta insuficienţă cardiacă. Când inima are mai multe pulsaţii în atrii, această aritmie se numeşte fibrilaţie atrială. Ea poate fi controlată, dar depinde pe ce inimă apare. Unii au inimi bolnave din infarct, din boli de valve şi una e să dai bice unui cal puternic, şi una e să dai bice unui cal costeliv. Dacă inima are ceva boli, aritmiile necesită tratament medicamentos. Dacă tulburările de ritm apar pe o inimă sănătoasă, nu e nevoie de nici o medicaţie.

Opiniile specialistului

Explică bolile de tulburare de ritm cardiac cardiolog doctor în medicină, medic primar Gabriel Tatu Chiţoiu, şef de departament la Spitalul de Urgenţă Floreasca.

Iată o explicaţie sugestivă dată de medicul Gabriel Tatu Chiţoiu privind funcţionarea cordului. Să presupunem că inima funcţionează după ierarhia unei fabrici. Directorul general e cel care dă ordine, trimiţând stimuli electrici care să producă un număr normal de bă