Foto: Francois Lenoir / Reuters Guvernatorul Băncii Italiei, Mario Draghi, va prelua, astăzi, funcţia de preşedinte al BCE de la francezul Jean-Claude Trichet şi va deveni al doilea cel mai puternic şef de bancă centrală din lume. Sarcina lui Dragi nu va fi deloc uşoară, el urmând să fie aruncat chiar din prima zi în lupta dură împotriva crizei datoriilor suverane, devenind un personaj-cheie în planurile de a restabili încrederea investitorilor în zona euro.

Italianul va deveni, astfel, „paznicul-şef” al euro şi al economiei formate din 17 ţări europene, victimă a crizei datoriilor suverane pe care politicienii fac eforturi să o rezolve, potrivit Bloomberg. Ca preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE), acesta va fi al doilea cel mai puternic şef de bancă centrală din lume, după Ben Bernanke, şeful Rezervei Federale a SUA (Fed).

Din noul său birou din Frankfurt, unde se află sediul BCE, Draghi ar putea folosi mandatul de opt ani pentru a împinge BCE spre un rol mai important în stabilitatea financiară, consideră Thomas Mayer, economist şef la Deutsche Bank.

În timp ce unele guverne vor privi către Draghi pentru a le sprijini prin continuarea programului de achiziţii de obligaţiuni şi, posibil, prin reducerea dobânzii de politică monetară, Draghi trebuie să conducă un consiliu al guvernatorilor BCE divizat în privinţa a ceea ce poate face banca fără să-şi compromită independenţa sau scopul de a menţine stabilitatea preţurilor.

Înaintea summit-ului G20 din această săptămână, statele europene, de la Grecia la Italia, se află sub presiune pentru a-şi pune în ordine finanţe şi pentru a stopa criza datoriilor, care ameninţă economia mondială. În timp ce liderii zonei euro şi-au sporit arsenalul de luptă împotriva crizei financiare săptămâna trecută, lipsa detaliilor referitoare la modul în care vor fi sporite resursele financiare ale Facilităţii