Decizia Atenei de a organiza un referendum pe tema planului european de salvare financiară a Greciei a fost primită cu stupoare în cancelariile occidentale. Surpriză deci, în special la Paris şi la Berlin, şi un vânt de panică pe pieţele financiare. Cum se vede de la Paris acest nou episod al crizei bugetare elene? O analiză de Matei Vişniec.
Este limpede că preşedintele Nicolas Sarkozy nu se aştepta la aşa ceva, mai ales în ajunul reuniunii G20 care începe joi la Cannes. De altfel, şeful statului francez a convocat imediat o reuniune ministerială de urgenţă pe această temă, iar în cursul zilei urma să se întreţină prin telefon şi cu Angela Merkel. Bancherii germani au reacţionat spunând că decizia premierului grec Giorgios Papandreu nu este în nici un caz un cadou pentru europeni.
Criticile formulate în Germania la adresa lui Papandreu sunt, s-ar părea, chiar mai vehemente decât în Franţa. Un specialist în economie care semnează în ziarul german Die Welt nu ezită să spună că decizia de convocare a acestui referendum este "o nebunie politică si o idioţenie economică".
Pentru a reuzma, putem spune că tot edificiul construit cu migală după săptămâni şi săptămâni de negocieri, în special între Paris şi Berlin, în vederea salvării Greciei, se trezeşte brusc fără fundament. În medicină există această regulă fundamentală: doctorul îşi face datoria, dar bolnavul trebuie să-şi dorească să se vindece. Ori, în cazul Greciei, acest "om bolnav" al Europei, nu e sigur că suntem în această logică.
Grecii vor trebui să răspundă în cadrul acestui referendum, printre altele, la întrebarea dacă acceptă tutela administrativă a Europei până la resorbirea deficitului. Ori, există mari şanse ca grecii să spună NU şi să voteze de fapt pentru ieşirea ţării din Zona Euro.
Subestimarea orgoliului grec în cursul acestei lungi perioade cât a durat elaborarea
