Jucătorii şi arbitrii intră pe teren. Sunt îmbrăcaţi frumos. Peste echipamentul de joc poartă tricouri albe, pe care scrie \"NU violenţei, NU rasismului\"!
Noul stadion din Ploieşti arată fabulos în nocturnă. Chiar dacă mai mic decât suratele ei din Bucureşti sau Cluj, este parcă mai cochet. 15.000 de suporteri cântă. Atmosfera e fantastică. Exact ca la marile meciuri europene. "Uite că se poate şi la noi!", îmi zic, şi ceva care seamănă a amestec de mândrie şi patriotism îmi dă târcoale. Avea să-mi iasă repede pe nas.
Aţi observat la noii noştri miliardari că degeaba se îmbracă de la cele mai scumpe case de modă, degeaba se cocoaţă în cele mai luxoase limuzine, degeaba îşi petrec vacanţele în cele mai exotice locuri, tot miros a ţoape de la o poştă? Îi dă de gol haina pe care nu ştiu să o poarte şi stă pe ei ca pe gard. Îi trădează flegma zvârlită la stop pe geamul de la Maserati. Îi demască chicoteala tâmpă a pipiţei siliconate, lăfăită în baldachin pe plaja din Bali. Îi vădeşte vorba mitocănească şi manierele de maidan. Ei doar seamănă cu bogătanii "de dincolo", dar falsul le iese prin toţi porii.
Aşa, şi de sub spoiala de civilizaţie a cochetului stadion din Ploieşti, a ieşit repede la suprafaţă mârlănia.
Evenimentele sinistre de duminică nu sunt întâmplătoare. Ele sunt consecinţa firească a faptului că fotbalul, ca şi multe alte hălci din ţară, a intrat pe mâna unei găşti de golani, de borfaşi şi de parveniţi. Cu flerul tâlharului, au amuşinat afacerea. Sunt stat în stat, zic că se supun doar regulilor FIFA şi UEFA, n-au treabă cu legile româneşti. Alde Becali, Mircea Sandu, Dragomir au devenit Modele. Tinerii îşi doresc să fie ca ei, pentru că au bani cu lopata, dau cu pumnul, sunt "jmecheri", sfidează legile.
Cele mai halucinante momente nu au fost pe stadion, ci în studiourile televiziunilor. Crainicii lingăi s-au între
