Săndulescu (MECMA): FMI pune o anumită presiune pentru privatizarea Electrica cu investitor strategic

Între anii 2004 - 2007, E.ON, Enel şi CEZ au plătit aproape o jumătate de miliard de euro pe acţiunile majoritare ale celor cinci filiale privatizate

În schimb, Fondul nu este interesat de privatizarea termocentralelor cu pierderi

În urma discuţiilor purtate duminică de reprezentanţii FMI cu membrii Guvernului de la Bucureşti, Ministerul Economiei a avansat ideea urgentării privatizării filialelor Electrica Transilvania Nord, Transilvania Sud şi Muntenia Nord, după ce FMI ar fi exercitat o "anumită presiune" pentru demararea acestor proceduri.

Oficialii Ministerului Economiei par să fie într-o oarecare măsură nemulţumiţi de recomandarea oficialilor FMI de a obţine imediat sume importante economiei româneşti, având în vedere că situaţia termocentralelor lasă de dorit, impunându-se înlocuirea celor ineficiente cu unele performante.

"În privinţa privatizărilor, constatăm cu regret că FMI nu este foarte interesat în privatizările termocentralor cu costuri mari, astfel încât să le înlocuim cu altele eficiente. Există în schimb o anumită presiune pentru privatizarea Electrica cu investitor strategic", a afirmat ieri Alexandru Săndulescu, director în Ministerul Economiei, în cadrul unei conferinţe de presă.

În sprijinul afirmaţiei sale, Săndulescu a invocat faptul că societăţile energetice de stat nu pun presiune pe costurile suportate de clienţi, în timp ce companiile private fac acest lucru. "Ce am realiza cu asta (cu privatizarea Electrica - n.r.)? Ar dispărea comparaţia dintre companiile de stat cu cele private. Avem multe reclamaţii referitoare la companii care şi-au eficientizat costurile pentru obţinerea de profituri", a adăugat Săndulescu.

Urgentarea procedurilor de privatizare pentru obţinerea imediată a fondurilor nec