Vorbeşte despre Transilvania cu tandreţe şi evlavie, ca un om care nu doar a străbătut-o, ci a contemplat-o şi a descoperit, în locurile ei de o frumuseţe tulburătoare şi în imperturbabilul ritm al vieţii, înţelesul tainic al lucrurilor: "Îmi dă un sentiment al veşniciei. Este aproape ca în poveştile din copilăria mea. Oamenii de aici îşi doresc acest sentiment de apartenenţă la ţinuturile lor. Trebuie să redescoperim aceste trăiri, să ne reîntoarcem la ele, iar eu vreau să mă asigur că modul lor de viaţă va dăinui".

Pe o hartă a comorilor naturale, plaseză Munţii Carpaţi în centrul vital al Europei şi pare pornit, de unul singur, într-o cruciadă pentru salvarea lor de brutalul atac agro-industrial autohton. Iubeşte stilul de viaţă tradiţional din satele transilvane, militează pentru conservarea lui şi, restaurând vechi case şi conace, speră să-l ţină în viaţă, arătându-le şi altora un mod neinvaziv de dezvoltare rurală.

Este prinţul Charles al Marii Britanii, în campanie pentru Transilvania, aşa cum îl dezvăluie documentarul "Wild Carpathia", difuzat în 119 ţări, începând cu 30 octombrie, pe popularul Travel Channel. România ajunge, astfel, din nou, în atenţa lumii, dar, de această dată, este pusă într-o perspectivă seducătoare şi misterioasă, care-l îmbie pe privitor să-i exploreze codrii neumblaţi, să se extazieze la vederea urşilor hârjonindu-se pe pajişti, să-i cunoască legendele şi să trăiască simplu, în armonie cu natura.

Nu este un film de propagandă turistică, nici măcar unul ecologist, ci o respectuoasă incursiune într-o civilizaţie arhaică şi o natură încă nealterată, aflate într-un fragil echilibru cu timpurile noi, devoratoare de resurse, iar scopul (şi meritul) său este acela de a-l face conştient pe privitor că un asemenea loc există şi nu poate fi lăsat să dispară. Este un film obligatoriu de vizionat pentru români, iar miniştrii M