Banca Naţională se pegăteşte pentru situaţia în care va fi nevoită să preia în administrare bănci locale, ca urmare a turbulenţelor financiare. Potrivit unor informaţii publicate de ZF, Fondul de Garantare a depozitelor va putea înfiinţa o aşa-numită “bancă-punte”, care să poată prelua activitatea unei bănci cu probleme chiar şi peste noapte.

Această măsură de precauţie a devenit urgentă ca urmare a planului de restructurare a datoriei greceşti, în cadrul căruia băncile pierd 50% din valoarea obligaţiunilor scadente până în 2020 şi care le-ar putea trimite în insolvenţă, forţând statul să le naţionalizeze.

Ce se poate întâmpla?

Situaţia nu ar afecta în mod direct subsidiarele din România, care funcţionează independent şi sunt bine-capitalizate, ca urmare a atenţiei sporite a BNR din ultimii ani. Însă în cazul în care creditele neperformante din România continuă să crească, băncile cu capital grecesc vor avea şanse mai reduse de-a obţine majorări de capital de la băncile-mamă.

Această situaţie este independentă de posibilitatea ca băncile să-şi menţină sau nu expunerea faţă de România. Menţinerea expunerii, prevăzută în acordul de la Viena din 2009 şi reiterată declarativ în urma deciziei de salvare a Greciei, presupune ca băncile să nu retragă sumele rambursate ci să le dea din nou cu împrumut tot în România.

Care ar fi costurile?

În oricare dintre situaţii, băncile rămân solvabile, singurele probleme fiind cele de încredere a pieţelor. Astfel, o eventuală preluare de către “banca-punte” s-ar dovedi o afacere rentabilă pentru contribuabilii români. Cele şapte bănci cu capital grecesc din România au împreună active de peste 13 miliarde de euro, reprezentând o cotă de piaţă de aproape 17%. Entitatea rezultată dintr-o eventuală preluare a tuturor celor şapte bănci s-ar clasa pe locul al doilea în topul băncilor, între