Victor Safta: Este important nu doar pentru Europa, ci şi pentru România, ca grosul ajustărilor să se facă prin injecţii de capital suplimentar

Un nivel al capitalului suplimentar de aproximativ 200 mld. euro ar putea fi varianta cea mai bună pentru ECE

Băncile europene au avut de susţinut negocieri dure cu liderii politici pentru a stabili la ce procent din datoria publică a Greciei vor renunţa. Autorităţile publice şi-au impus punctul de vedere, ajungându-se la renunţarea la jumătate din sumele pe care instituţiile de credit le aveau de recuperat, ceea ce se traduce în pierderi de aproximativ 100 de miliarde euro pentru bănci. Acordul de principiu va trebui acceptat de fiecare bancă în parte, totuşi este probabilă o participare masivă.

Dar, cu încheierea acestui episod, ar putea începe un alt duel, mai puţin mediatizat, dar cu influenţe destul de adânci pentru economie, se arată într-o analiză a X-Trade Brokers. Există un acord larg între investitori, economişti şi politicieni că este nevoie de îmbunătăţirea raportului între capitalul de bază şi activele totale ale băncilor (ponderate cu riscul) până la 9%, pentru a diminua riscurile şi a restabili încrederea în pieţe. Sunt două căi principale de a obţine raportul dorit: injecţii de capital nou în bănci sau diminuarea expunerii acestora la economia reală, arată sursa citată.

Safta (X-Trade Brokers): Recapitalizarea puternică a sistemului bancar european ar fi avantajoasă pentru România

Totodată, este important nu doar pentru Europa, ci şi pentru România, ca grosul ajustărilor să se facă prin injecţii de capital suplimentar. "Reducerea expunerii la nivel european ar însemna mai puţine fonduri pentru activitatea din România. Capitalul devine extrem de preţios, iar varianta unei recapitalizări puternice a sistemului bancar european, eventual cu mult peste cele 106 milia