Cele trei arene inaugurate în acest an - „Arena Naţională“,„Cluj Arena“ şi „Ilie Oană“ - sunt adevărate bijuterii. Bucuria inaugurărilora fost însă umbrită de lăcomia sau de superficialitatea administratorilor.

În Bucureşti, gazonul a fost mizerabil pe „Arena Naţională", iar la „Cluj Arena" s-a dat mită în schimbul unor informaţii legate de contractul de întreţinere. Cât despre arena „Ilie Oană" din Ploieşti, aceasta va fi pustie pentru mult timp, în urma incidentelor grave de la partida Petrolul - Steaua.

„Arena Naţională": iarba ruptă de acasă

Investiţia. Contractul dintre Primăria Capitalei şi firma Max Bogl a fost semnat în aprilie 2007. Costurile unei arene de 50.000 de locuri erau estimate la 119 milioane de euro. Modificările ulterioare au însemnat alte trei contracte adiţionale semnate de Sorin Oprescu, care au ridicat costurile la 200 de milioane de euro. În plus, Primăria Bucureşti a mai contractat şi alte firme pentru lucrări auxiliare, aşa că suma a ajuns la 234 de milioane de euro. Prin comparaţie, „Commerzbank Arena" din Frankfurt, stadionul cu 52.000 de locuri după modelul căruia a fost construită şi „Arena Naţională", a costat doar 126 de milioane de euro.

Bucuria. După ce 100.000 de oameni au vizitat stadionul la Noaptea Porţilor Deschise (6 august), arena a fost inaugurată oficial la partida cu Franţa (6 septembrie). Suporteri români de toate vârstele au descoperit un stadion spectaculos, cu o arhitectură remarcabilă, iar atmosfera la jocul cu „Les Bleus" a fost la înălţime.

Dezamăgirea. Ceea ce s-a întâmplat la România - Franţa cu suprafaţa de joc poate fi cu greu descris. Brazdele de teren zburau în toate părţile, iar fotbaliştii călcau pe gazon ca în muşuroaiele de cârtiţe. Presa străină a râs de noi, iar UEFA a cerut urgent schimbarea gazonului montat de firma lui Adrian Oprişan, responsabilă şi pentr