Răcirea bruscă a vremii este o adevărată provocare pentru sistemul imunitar, cu atât mai mult sub atacul virusurilor gripale. Unii specialişti spun că metoda cea mai sigură de a preveni infecţia şi complicaţiile este vaccinarea. Alţii susţin că, în mod normal, un organism sănătos poate lupta cu virusul gripal fără prea mult ajutor din exterior.

Încă mai resimţim efectele pandemiei de gripă nouă sau „porcină", cum a mai fost numită, şi care a avut punctul culminant în anul 2009.

Citeşte şi:

Greşeli frecvente în tratarea gripei

Viorel Alexandrescu, microbiolog: „Nimeni nu a avut curajul să spună: «Nu faceţi vaccinul gripal!»"

Ca un cutremur cu magnitudine mare, urmat de mai multe replici reduse ca intensitate, virusul pandemic din 2009, A(H1N1), a determinat şi încă mai determină îmbolnăviri. Astfel, dacă în timpul pandemiei din 2009, în România au fost înregistrate 7.008 cazuri de îmbolnăviri, în sezonul 2010-2011 au fost depistate 6.464 de îmbolnăviri cu virus gripal.

De altfel, specialiştii estimează că virusul A(H1N1) va mai circula şi în următorul sezon, adică în 2012-2013. Ei spun că acest fenomen este unul frecvent întâlnit în cazul virusurilor pandemice şi mai rar în cazul virusurilor gripei sezoniere normale, care, în general, diferă de la un an la altul. În paralel cu A(H1N1), în acest sezon mai circulă şi alte virusuri gripale, dintre care cele mai răspândite sunt A(H3N2) şi B (Victoria). Acestea sunt, de altfel, şi tulpinile incluse în vaccin, care are exact aceeaşi compoziţie ca a celui de anul trecut.

Cum se realizează vaccinurile sezoniere

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a creat o reţea de monitorizare a virusurilor gripale din toată lumea. Ea se numeşte Global Influenza Surveillance Network (Reţeaua Globală de Supraveghere a infecţiilor gripale) şi include 170 de centre naţional