Adrian Dohotaru, jurnalist şi activist civic, a fost o perioadă angajat la Asociaţia Amare Phrala. Zilele astea şi-a dat demisia şi a şi scris un text extrem de preţios: mărturia fără echivoc a unui insider despre neregulile grave care au loc în cadrul unui proiect derulat cu POSDRU. Mituirea angajatorilor pentru atingerea obiectivelor de număr de romi integraţi social, anagajarea de fraţi, soţii, unchi, continua tergiversare şi îngropare în birocraţie a unor acţiuni pline de bune intenţii.

Mărturia lui Dohotaru este cu atît mai importantă cu cît foarte rar o să vedem pe cineva renunţînd la un job căldicel, bine plătit, pentru a denunţa public şi complet mecanisme corupte. Un astfel de curaj trebuie apreciat – trimiteţi cît puteţi povestea mai departe. Un fragment mai jos (povestea completă e aici):

Lipsa unei strategii de plasare din partea CISPER NORD-VEST, restrângerea pieței muncii în urma crizei, apetența scăzută a firmelor în angajarea unor etnici romi în lipsa unor stimulente financiare pentru angajatori (facilitate prezentă în alte proiecte), obișnuința multor romi de a lucra într-o economie gri, informală, au condus la discuții în Centru despre variante neortodoxe de plasare, mai ales că până acum câteva zile existau 0 plasări. Devoalând astfel de mecanisme, mă asigur că verificări viitoare vor conduce la plasarea în regulă nu doar în acest proiect, ci și în altele. Dar cum poți plasa oameni ilegal fără să fii prins? Se poate dacă propui unei firme de construcții angajarea fictivă și temporară, timp de o lună, a unor etnici romi pentru a fi îndeplinit targetul centrului de plasare, urmând ca Amare Prhala să plătească angajatorului cheltuielile sociale ale angajaților și un bonus pentru angajator (am fost martor la o astfel de încercare). Se mai poate prin înființarea unei firme „fantomă” care să angajeze formal etnici romi pe care îi cunoști