În urma discuţiilor purtate duminică de reprezentanţii FMI cu membrii guvernului de la Bucureşti, Ministerul Economiei a avansat ideea urgentării privatizării filialelor Electrica Transilvania Nord, Transilvania Sud şi Muntenia Nord, după ce FMI ar fi exercitat o „anumită presiune“ pentru demararea acestor proceduri.

Oficialii Ministerului Economiei par să fie într-o oarecare măsură nemulţumiţi de recomandarea oficialilor FMI de a obţine imediat sume importante economiei româneşti, având în vedere că situaţia termocentralelor lasă de dorit, impunându-se înlocuirea celor ineficiente cu unele performante.

„În privinţa privatizărilor, constatăm cu regret că FMI nu este foarte interesat de privatizările termocentralelor cu costuri mari, astfel încât să le înlocuim cu altele eficiente. Există, în schimb, o anumită presiune pentru privatizarea Electrica cu investitor strategic“, a afirmat ieri Alexandru Săndulescu, director în Ministerul Economiei, în cadrul unei conferinţe de presă.

În sprijinul afirmaţiei sale, Săndulescu a invocat faptul că societăţile energetice de stat nu pun presiune pe costurile suportate de clienţi, în timp ce companiile private fac acest lucru. „Ce am realiza cu asta (cu privatizarea Electrica - n.r.)? Ar dispărea comparaţia dintre companiile de stat cu cele private. Avem multe reclamaţii referitoare la companii care şi-au eficientizat costurile pentru obţinerea de profituri“, a adăugat Săndulescu.

Urgentarea procedurilor de privatizare pentru obţinerea imediată a fondurilor necesare economiei a fost subliniată încă de duminică de preşedintele Traian Băsescu, în urma primirii vizitei delegaţiei comune a Fondului Monetar Internaţional, a Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale. La finalul întâlnirii, şeful statului a afirmat că nu putem evita împrumuturile pentru finanţarea deficitului, dar acesta trebuie să fie „rezonabil“, „av