După ce Grecia a fost iertată de o parte din datorii, a primit doua împrumuturi de urgenţă şi a obţinut scăderea dobânzilor şi prelungirea perioadelor de rambursare pentru primul program de salvare, celelalte state cu probleme din UE ar putea cere relaxarea condiţiilor şi

Faptul că Grecia a fost iertată de o parte din datorii, că a primit un nou împrumut de urgenţă în valoare de 130 de miliarde de euro la puţin peste un an după ce un altul în valoare de 110 miliarde de euro şi că a reuşit să obţină scăderea dobânzii şi prelungirea perioadei de rambursare a primului credit au dus la crearea unui precedent periculos.

Slavarea de urgenţă a statelor europene cu probleme financiare nu a venit deloc ieftin. În schimbul asistenţei financiare, guvernele au fost nevoite să se angajeze în programe de austeritate dure pentru a atinge ţintele convenite cu creditorii internaţionali – Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Banca Centrală Europeană.

Pentru a fi salvate de pe marginea prăpastiei şi presate de faptul că nu se mai puteau împrumuta de pe pieţe pentru a-şi finanţa deficitul, statele au acceptat condiţiile impuse de organizaţiile internaţionale. Acum, după toate concesiile făcute Greciei, şi celelalte state care au acorduri cu FMI şi UE încep să ceară relaxarea condiţiilor.

Premierul portughez a declarat în urmă cu două zile că va cere „mai multă flexibilitate“ din partea creditorilor internaţionali pentru ca supraîndatorata economie portugheză să poată ieşi din recesiune. Planul dur de austeritate adoptat de Lisabona pentru a-şi diminua deficitul bugetar va duce la contractarea economiei şi creşterea ratei şomajului şi, în acest context, statul are nevoie de concesii. Portughezii vor cere practic renegocierea ţintelor de deficit pentru următorii ani, astfel încât să poată renunţa la o parte dintre măsurile de austeritat