Belgradul are nevoie de ajutorul Bucureştiului pentru a ajunge mai repede în Uniunea Europeană, dar şi pentru a-şi reduce dependenţa energetică de Rusia şi pentru a se desprinde de politica Moscovei. Porţile de Fier III este o idee lansată ieri la Belgrad de preşedinţii român şi sârb.

În prima sa vizită de stat la Belgrad, Traian Băsescu a încercat să-i demonstreze omologului său Boris Tadici că axioma potrivit căreia România are doi vecini buni, Serbia şi Marea Neagră, continuă să fie pusă în practică la Bucureşti, iar Serbia poate beneficia de sprijinul politic tradiţional al României, dacă, la rândul său, face unele concesii în ceea ce priveşte minoritatea românească din Valea Timocului şi din Voivodina. Cel puţin şapte la sută din cei circa şapte milioane şi jumătate de sârbi, câţi au fost număraţi la recensământul care tocmai s-a încheiat s-au declarat etnici români, iar preşedintele Traian Băsescu vrea garanţii din partea Belgradului că aceştia vor avea de acum încolo acces la şcoli în limba română.

„Nu cunosc modelul românesc", ne-a spus Boris Tadici atunci când l-am întrebat ce sistem de protecţie a mino-rităţilor ar vrea să adopte Serbia, unde, potrivit cifrelor neoficiale, numărul total al vorbitorilor de limbă română depăşeşte 100.000 şi, în mod normal, dacă ar fi socotită corect statistic, minoritatea română ar fi cea mai numeroasă din Serbia. Deşi Belgradul continuă să marginalizeze minoritatea română din Serbia, Traian Băsescu a ţinut să spună că nu va condiţiona votul său de la Bruxelles de rezolvarea acestei chestiuni. Luna viitoare liderii europeni decid dacă Serbia va începe negocierile de aderare cu Uniunea Europeană, însă Germania, care se află într-un acord durabil cu Kosovo, dar şi alte state occidentale sunt destul de sceptice în privinţa parcursului european al sârbilor, înainte de a-şi rezolva problemele de „bună vecinătate'' c