La virful Uniunii Europene s-a mai facut un compromis pentru salvarea euro. Sa fie ultimul? Momentul in care liderii UE au batut palma, fericiti ca au facut sa dispara jumatate din datoriile Greciei - adica vreo suta de miliarde de euro -, pare deja uitat. Negocierile de acum o saptamina tinusera o noapte intreaga si abia spre dimineata cei mai puternici oameni din Europa au aparut cu fete somnoroase la televizor sa anunte succesul. Dar care succes? Ce banca accepta sa renunte la creantele sale in asemenea vremuri? Nici una, evident, pentru ca nu este vorba de o renuntare, ci de o acoperire (recapitalizare). Cistigatorul momentului este statul grec, in vreme ce zona euro a mai facut un pas pe muchia de cutit pe care se zbate sa inainteze. Luni seara, insa, guvernul de la Atena a anuntat ca va convoca un referendum pentru a obtine sprijinul popular necesar aplicarii programului dur de austeritate ce insoteste masurile luate deunazi la Bruxelles. O decizie foarte nepotrivita, cita vreme grecii au mai hotarit o data, tot prin referendum, sa nu-si plateasca datoriile: s-a intimplat in 1932, iar premierul de atunci nu a avut incotro si a declarat falimentul tarii (default). Se va repeta istoria? E foarte probabil - cine ar accepta sa suporte masurile dure de revenire a Greciei in limitele normale? Ca un facut, desi nu este o surpriza, economia Italiei a inceput acum sa se clatine tot mai tare. Sefii marilor banci din peninsula au protestat dupa consensul european privind datoriile grecesti, iar guvernul de la Roma se vede nevoit sa ia cit mai repede masuri pentru reformarea economiei. Lucrurile au mers pina intr-acolo incit cancelarul Germaniei l-ar fi sunat pe presedintele Italiei ca sa-l intrebe daca exista posibilitatea sa fie constituit un alt guvern in peninsula. Intre timp, Berlusconi a obtinut un vot de incredere in Parlament, dar asta inca nu a ajutat tara cu nimi