Bulgaria şi România sunt statele cu cele mai multe locuinţe în care convieţuiesc trei generaţii. Situaţia cea mai incomodă în privinţa locuirii apare în Bulgaria, unde aproape una din două gospodării este formată din trei generaţii, adică este o familie extinsă, cu bunici, părinţi şi copii.

România se află în partea de jos a topului, pe locul trei de la coadă, după Bulgaria şi Letonia. În România, una din patru familii este de tip patriarhal, cu trei generaţii în aceeaşi casă. La polul celălalt se află statele nordice şi Gemania, unde forma cea mai întâlnită de locuire este cea cu un adult care stă singur, chiar dacă el are partener stabil şi declară că trăieşte în uniune consensuală.

Formează un cuplu, dar locuieşte fiecare în casa lui. În aceste ţări, adulţii care stau singuri ocupă peste 35% din totalul locuinţelor. În statele din sud-estul Europei, procentul de locuinţe cu o singură persoană este de cel mult 20%. În ansamblu, procentul locuinţelor ce găzduiesc trei generaţii este mai mic de 1% în ţările nordice şi în jur de 2% în celelalte state dezvoltate, unde tradiţia şi proprietăţile mari permit o convieţuire confortabilă a trei generaţii.

Realităţile din spatele cifrelor

Mărimea gospodăriilor (adică numărul de membri de familie care locuiesc împreună) variază de-a lungul Europei, de la o medie mai mică de două persoane într-o locuinţă din Danemarca, la o medie de aproape trei persoane, în Bulgaria. Numărul mediu de colocatari dintr-o casă spune însă puţin despre familia tipică dintr-o ţară sau alta.

În România şi Bulgaria, numărul mediu de persoane dintr-o locuinţă este mare pentru că stau împreună bunici, părinţi adulţi şi chiar nepoţi adulţi. Belgia şi Irlanda, de exemplu, au un număr mediu de membri de familie mai mare decât România, dar asta deoarece în ţările respective natalitatea este mai mare, iar nivelul de tr