Palatul Culturii• Impotriva prevederilor legale in vigoare, proiectul de consolidare a Palatului Culturii, realizat de SC Impex Romcatel SA, a fost avizat de Ministerul Culturii fara obligativitatea de a efectua cercetarea arheologica • Asta a dat posibilitatea lui Sinescu, patronul SC Iasicon SA, sa faca ce vrea cu vestigiile vechii Curti Domnesti • SC Iasicon SA a astupat cu beton ramasitele acesteia, desi trebuia sa le conserve • O comisie de la Ministerul Culturii va veni la Iasi pentru a verifica lucrarile de consolidare a Palatului Culturii, in special comportamentul constructorului fata de vestigiile arheologice

Bataia de joc de la Palatul Culturii a fost premeditata inca din 2008, cand au demarat lucrarile de consolidare. Mana in mana cu proiectantul, adica firma Impex Romcatel SA, reprezentantii SC Iasicon SA au aranjat lucrurile astfel incat sa realizeze impreuna un profit cat mai mare din suma de 8 milioane euro alocata pentru consolidarea Palatului Culturii. Acest lucru s-a facut prin incalcarea legislatiei, in special a actelor normative cu privire la protectia monumentelor istorice. Astfel, functionarii statului, cei de la Ministerul Culturii si proiectantul au permis SC Iasicon SA sa-si bata joc de vestigiile arheologice. In primul rand, proiectul de consolidare a Palatului Culturii a fost avizat de Ministerul Culturii fara obligativitatea de a se realiza cercetarea arheologica. Asta in conditiile in care se stia ca, la inceputul secolului al XX-lea, cladirea a fost ridicata pe locul in care se afla vestigiile fostelor curti domnesti ale Moldovei, ruinele datand de pe vremea domnitorului Alexandru cel Bun. "Cercetarea arheologica a fost transferata catre Palatul Culturii. Avizul de cercetare arheologica trebuia dat de Comisia Nationala a Monumentelor Istorice. Noi nu trebuia sa ne ocupam de asa ceva", s-a scuzat Bogdan Trambaciu, dire