Recensământul s-a încheiat, dar controversele abia încep să apară. Prost organizat, el nu reprezintă decât suma confuziilor introduse în societate de instituţiile statului. Lipsa de competenţă a clasei politice, care insistă să-şi numească oameni în posturi-cheie din administraţie, în mod normal rezervate tehnicienilor, a fost ilustrată anul acesta nu numai prin bâlbâielile de la referendum.
Ziarul Financiar a arătat că Guvernul nu ştie câţi bugetari există, fiind date contradictorii, câţi funcţionari lucrează pentru fonduri europene, că există confuzii privind numărul de contracte de după apariţia Codului muncii sau că Ministerul Economiei nu ştie care sunt primii 100 de exportatori.
În ceea ce priveşte recensământul, acesta s-a încheiat ieri prin anunţarea de către Statistică a unui număr de 19. 599.506 persoane şi a 8.387.153 de locuinţe recenzate. Cele 19,5 mil. de persoane nu înseamnă însă populaţia României din 2011, aşa cum s-a grăbit Statistica să precizeze imediat printr-un comunicat, ci doar persoanele recenzate. Datele provizorii despre populaţie vor fi aflate la începutul anului viitor: "Numărul persoanelor recenzate nu este egal cu numărul de persoane cuprinse în populaţia stabilă a României deoarece: nu cuprinde persoanele care au apelat la metoda autoînregistrării; nu cuprinde persoanele din spaţiile colective de locuit; nu cuprinde persoanele recenzate prin structurile MApN, MAE, MAI etc.; include parte din persoanele plecate din ţară pe perioadă îndelungată (respectiv cele declarate de unul din membrii gospodăriei din ţară)".
Vom şti aceste lucruri în ianuarie, în funcţie de variabilele amintite. De ce au fost introduse ele? Statistica nu a explicat ieri.
Confuziile precum cele privind obligativitatea CNP au fost asumate la nivelul INS, dar nu şi al Ministerului de Interne, care a coordonat recensământul. "Multe confuzii sun
