Restanţierii la plata creditelor încearcă să remedieze situaţia abia după câteva luni de la momentul în care încetează plata ratelor, conform rezultatelor unei cercetării conduse de sociolog.

Situaţia este generată de un blocaj psihologic. „Oamenii nu ştiu cum să gestioneze impasul din cauza faptului că aveau despre sine imaginea unui om de încredere, care îşi respectă angajamentele, iar în momentul în care realizează că nu mai sunt capabili să facă acest lucru aşteptările legate de sine se prăbuşesc. Abia după ce îşi revin din şoc încearcă să-şi mărească veniturile pentru a reveni la situaţia iniţială”, declară Mircea Kivu, profesor colaborator la Universitatea din Bucureşti.

Cum se ajunge la a fi restanţier?

Există două situaţii pentru intrarea în imposibilitate de plată, explică sociologului Mircea Kivu. Cei care iau credite pot să aibă o situaţie echilibrată din punct de vedere financiar în momentul în care contractează un împrumut, dar la un moment dat poate interveni un accident financiar, cum ar fi pierderea locului de muncă. Există şi o a doua categorie, a persoanelor care nu au o situaţie stabilă, oamenii care se ajung cu banii de pe o zi pe alta. În acest caz intervine un eveniment care face să apară o nevoie pregnantă de bani, spre exemplu necesitatea efectării unei operaţii.

„Cheltuielile se împart în trei categorii: cele la care oamenii nu renunţă, cum sunt facturile la curentul electric, mâncarea sau lecţiile particulare pentru copii, cheltuielile pe care cred că le pot amâna, spre exemplu ratele şi cheltuieli pe care pot să le reducă, cum sunt vacanţele, îmbrăcămintea, sau cele de transport”, explică situaţia neplatei ratelor sociologul.

Rezultatele recuperatorilor de creanţe pe Transilvania

Doar 10% din rău-platnicii din Transilvania au fost îmbunaţi de firmele de recuperare, conform un